WHO SAVES A LIFE SAVES THE ENTIRE WORLD

„Se pierd în viaţă ani, iar la moarte cerşim o clipă! „ ( N. Iorga )

miercuri, 7 septembrie 2016

PRIMUL AJUTOR CALIFICAT – URGENȚA MEDICALǍ


        Se întâmplă să ne confruntăm cu diverse situaţii şi probleme pe care nu ştim să le rezolvăm. Unele pot părea foarte grave, altele mai puţin, dar sunt situatii ca: electrocutare, inec, accident rutier, sufocare, hemoragii, plagi, entorse, luxatii, fracturi, arsuri, insolatie, intoxicatii, convulsii care necesită primul ajutor şi care apar în anumite condiţii în care ne aflăm. Ele pot afecta orice persoană, indiferent de vârstă sau sex. 
          Accidentele pot aparea oriunde. Acasa, pe strada, in caz de avarii si calamitati. Deseori moartea traumatului survine nu din cauza gravitatii traumatizmului, ci din lipsa cunostintelor elementare de acordare a primului ajutor medical a celor din jur, rudelor, cunoscutilor sau prietenilor. Scopul principal este salvarea vietii omului, eliminarea factorului de agresiune si evacuarea rapida a sinistratului din zona afectata. Termenul optimal de acordare a primului ajutor medical e pina la 30 minute dupa traumǎ, si pina la 10 minute in caz de otravire. 
       Lipsa ajutorului medical timp de 1 ora dupa traumatism mareste numarul de cazuri de deces la pacientii grav afectati cu 30 %; pina la 3 ore cu 60%; pina la 6 ore cu 90%. Timpul din momentul traumatizmului pina la acordarea primului ajutor trebuie maximal scurtat. 
        Primordial este necesar de eliminat factorul agresiv: de a evacua pacientul de sub darimaturi, din apa, din incapere arzinda sau din zona afectata de substante otravitoare, din automobil etc. Este necesar de a aprecia repede si corect starea pacientului. In timpul examinarii este necesar de apreciat starea de conștienta, apoi de determinat gradul de traumatizare.
              Urgenţă medicală necesită acordarea primului ajutor calificat şi/sau a asistenţei medicale de urgenţă la unul sau mai multe nivele de competenţă, după caz. Ea poate fi urgenţă cu pericol vital, unde sunt necesare una sau mai multe resurse de intervenţie în faza prespitalicească, continuând îngrijirile într-un spital local, judeţean sau regional, sau urgenţă fără pericol vital unde îngrijirile pot fi efectuate, după caz, cu sau fără utilizarea unor resurse prespitaliceşti, la un centru sau cabinet medical autorizat sau, după caz, la un spital.
        Lantul supravietuirii este alcatuit din verigile de baza necesare pentru a salva cel mai mare numar posibil de pacienti aflati in stop cardio-respirator (SCR), in faza prespitaliceasca. 
        Puterea acestui lant este afectata direct de cea mai slaba veriga, astfel ca pentru salvarea unui numar mare de victime cu SCR, verigile acestui lant trebuie aplicate corect si in totalitate in faza prespitaliceasca. 
      Componentele lantului supravietuirii sunt urmatoarele:
  1. ACCESUL RAPID
  2. SUPORT VITAL DE BAZA (BLS)-PRIMUL AJUTOR DE BAZA PRECOCE 
  3. DEFIBRILAREA PRECOCE
  4. SUPORTUL AVANSAT PRECOCE AL VIETII (ALS)

        PRIMUL AJUTOR DE BAZA PRECOCE. Acesta este de importanta majora dovedita in cazul unui SCR. Prognosticul pacientilor cu SCR la care s-a efectuat corect resuscitarea cardio-pulmonara de baza de la inceput este mult mai favorabil comparativ cu cel al pacientilor la care nu s-au efectuat manevrele de RCP si au ramas o perioada de timp neasistati  pana la sosirea echipei medicale.    
     Populatia si personalul de interventie din cadrul serviciilor specializate cum ar fi pompierii, politia, etc. trebuie sa fie instruite in acest domeniu si sensibilizate  de importanta majora a acestui act, in asteptarea sosirii echipelor medicale.
     Secventele resuscitarii cardio-pulmonare de baza. Acest termen include toate elementele de resuscitare fara echipament, efectuata de o persoana sau de persoanele care acorda primul ajutor la o victima aflata in stop cardio-respirator. Aceste elemente includ evaluarea primara, asigurarea libertatii cailor aeriene, ventilatia artificiala cu aer expirat si masajul cardiac extern.
    Scopul suportului vital de baza este mentinerea unei circulatii si a unei ventilatii adecvate nepermitand instalarea starii de moarte biologica pana la sosirea personalului medical calificat. 
       Cateodata aceasta operatiune poate sa necesite un timp indelungat depinzand de cauza care a dus la instalarea stopulu cardiac.  
Orice intarziere reduce sansa victimei de a-si reveni!
De aceea trebuie actionat rapid si conform protocolului!

EVALUAREA PRIMARǍ
      Siguranta salvatorului
         Salvatorul evalueaza situatia generala asigurandu-se de lipsa oricarui pericol. Riscurile majore  pentru salvator pot fi: trafic intens, curentul  electric, structuri instabile in care sau sub care se afla victima, substante toxice, gaze, boli transmisibile care necesita o protectie speciala in timpul efectuarii ventilatiei artificiale.

      Nivelul de constienta. Se evalueaza starea victimei: este constient sau inconstient? Se scutura cu grija de umar si il intreabam cu voce tare: "Ce s-a intamplat? Va simtiti bine?" sau incercam sa-l determinam sa raspunda la comenzi ca de exemplu: "Deschideti ochii."
      Daca raspunde sau se misca, deci victima este constienta, se lasa in pozitia in care a fost gasita si se incearca sa se identifice motivul pentru care pacientul se afla in  pozitia respectiva. Starea victimei se reevalueaza periodic pana la sosirea echipei calificate. Ȋn cazul in care victima nu raspunde, deci este inconstienta se suna la 112, anuntand situatia. Dupa ce sistemul a fost declansat evaluarea se continua cu ABC-ul resuscitarii. 

     ABC-ul resuscitarii. Evaluarea functiilor vitale: 
  • Airway - Eliberarea cailor aeriene. Mentinand deschise si libere caile aeriene se permite circulatia aerului intre organism si mediul inconjurator. 
  • Breathing - Respiratia - Procesul prin care patrunde aerul in plamani si se elibereaza dioxidul de carbon in aerul atmosferic. 
  • Circulation - Circulatia -  Circulatia sangelui prin organism. 

          A. Airway - Se elibereaza caile respiratorii prin ridicarea barbiei si hiperextensia capului apasand pe frunte. Salvatorul pune una dintre maini pe fruntea pacientului (astfel incat degetul mare si cel aratator sa ramana libere pentru a putea pensa  nasul victimei cand i se face  respiratie gura la gura.), in acelasi timp cu doua degete de la mana cealalta va ridica barbia victimei. 
            In cazul victimei inconstiente este posibil ca limba sa-i cada in spate spre faringele posterior blocand astfel caile aeriene superioare. Facand o hiperextensie a capului si ridicand barbia, limba se ridica si elibereaza caile aeriene. Se elibereaza gatul de eventualele haine stranse. Salvatorul indeparteaza orice cauza de obstructie evidenta din gura. Aceasta pot fi: dantura rupta, proteze dentare rupte, saliva, sange etc. Nu se pierde timpul cautand obstructii ascunse.
       Daca se suspicioneaza leziune de coloana vertebrala cervicala atunci se face subluxatia mandibulei.

     B. Breathing – Respiratia. 
        Pastrand caile respiratorii libere salvatorul asculta, simte si observa daca victima respira adecvat. Se apleaca asupra victimei cu fata catre torace si asculta la nivelul cavitatii bucale a victimei zgomotele respiratorii, simte daca exista schimb de aer apropiind obrazul de nasul si gura victimei, observa miscarile pieptului. Toate acestea nu trebuie sa dureze mai mult de 10 secunde dupa care hotaraste daca pacientul respira sau nu.
       Daca victima respira, dar este inconstienta se aseza in pozitia laterala de siguranta. 
      Se anunta la 112  solicitand ajutor medical calificat. Salvatorul se reintoarce apoi la victima, reevalueaza situatia si supravegheaza pacientul pana la sosirea echipajului medical.

                        Daca victima nu respira!!!
  • Se solicita ajutor calificat sunand la 112.
  • Se aplica podul palmei in zona centrala a toracelui si cealalta mana deasupra.
  • Dupa efectuarea a 30 de compresiuni se administreaza doua ventilatii.

Respiratia artificiala
  1. Se penseaza nasul victimei;
  2. Se tine barbia ridicata;
  3. Salvatorul inspira adanc;
  4. Incearca sa aplice cat mai etans buzele pe cele ale victimei; 
  5. Expira continuu (1 sec) in gura victimei;
  6. Verifica daca i se ridica pieptul;
  7. Se pastreaza barbia ridicata;
  8. Se verifica miscarile toracelui.

Ventilatia gura-la-nas
  • Daca ventilatia gura-la-gura este dificila;
  • Daca gura este serios lezata;
  • Victima este salvata de la inec;
  • Resuscitarea este facuta de un copil;
  • Motive estetice.
         Raport compresiuni toracice - frecventa respiratiei  30 compresiuni : 2 ventilatii.
         Resuscitarea de baza va fi intrerupta pentru reevaluarea victimei numai daca aceasta va prezenta respiratii normale.
         Daca copilul nu respira. Se efectueaza cinci ventilatii gura la gura.

Respiratia gura la gura la copii
  • Se penseaza cu doua degete narinele victimei;
  • Salvatorul va trage aer in piept, aseaza etans gura lui asupra gurii victimei, va efectua insuflatia timp de 1-1,5 secunde, un volum de aer suficient pentru a ridica toracele;
  • Se lasa ca toracele sa revina (expirul);
  • Se executa apoi urmatoarele insuflatii. 

Compresiile toracice la nou-nascut
  • Salvatorul foloseste doua degete asezate in treimea inferioara a sternului. Daca sunt doi sau mai multi salvatori poate fi folosita tehnica prin care salvatorul cuprinde toracele nou-nascutului cu mainile astfel incat ambele police sa fie pozitionate pe stern.
  • Compresiuni toracice: se vor initia daca frecventa cardiaca este mai mica de 60/minut dupa 30 de secunde de ventilatie (90/minut cu raport 3:1).
  • Compresiile toracice la copii.
  • Salvatorul plaseaza podul palmei de la o mana in treimea inferioara a sternului;
  • Infunda sternul la o adancime de aproximativ 2-3 cm;
  • Efectueaza 30 compresiuni, cu o frecventa de minim 100-min;
  • Dupa cele 30 compresiuni efectueaza doua ventilatii artificiale.

       C.   Circulation – Circulatia.
     Circulatia este realizata de cord. Evaluarea acesteia se face prin verificarea pulsului. Pulsul se poate simti cel mai bine pe artera carotida care este situata in santul format de unul din muschii  gatului si marul lui Adam. Degetele aratator si mijlociu localizeaza marul lui Adam si vor aluneca lateral pe gat pana se simte pulsul in varful acestora. 
       Pulsul poate fi palpat pe ambele parti ale gatului dar niciodata in acelasi timp. Aceasta etapa poate fi executata simultan cu verificarea respiratiei, de asemenea timp de 5-10 secunde. 

Verificarea pulsului la nou-nascuti
  • Salvatorul cauta semnele unei circulatii cum ar fii: miscari, tuse, respiratii;
  • Verificarea pulsului se face la nivelul arterei brahiale;
  • Verificarea sa nu dureze mai mult de 10 sec.

      Tehnica masajului cardiac extern
      Cu victima asezata pe spate pe un plan dur se localizeaza punctul de compresie situat la jumatatea  sternului, dupa care se  aseza podul palmei, iar cealalta mana peste mana situata pe stern fara ca degetele sa se sprijine pe torace. Cu coatele intinse, cu bratele perpendicular pe stern, linia umerilor sa fie paralela cu linia longitudinala a pacientului se fac compresiunile astfel incat sa se infunde sternul cu o adancime de aproximativ 4-5 cm (numarand cu voce tare, si 1 si 2 si 3 si 4 si 5''). Frecventa compresiunilor externe trebuie sa fie de  100/min.

       Resuscitare numai prin compresiuni toracice 
Cand salvatorul nu doreste sau este in imposibilitate de administra ventilatii gura la gura. Compresiunile vor fi aplicate fara intrerupere cu o frecventa de 100/minut. Resuscitarea de baza va fi intrerupta pentru reevaluarea victimei numai daca aceasta va prezenta respiratii normale.

     Se continua resuscitarea pana:
  • Soseste ajutorul calificat si preia manevrele de resuscitare;
  • Victima are semne vitale;
  • Salvatorul se epuizeaza.

      Dezobstructia cailor aeriene superioare 
           Obstructia cailor aeriene inseamna blocarea cailor aeriene superioare cu un bol alimentar sau un corp strain, victima se va sufoca. 

Importanta managementului cailor aeriene:
  • Obstructia cailor aeriene este cel mai rapid "ucigas" al pacientului;
  • Managementul cailor aeriene este intotdeauna primul pas in asistenta pacientului.
        Obstructia cailor aeriene poate fi:
  • partiala, medie; 
  • completa, severa. 
       Daca victima  este constienta va indica acest lucru prin semnul ''universal'' de detresa respiratorie, prinderea gatului cu o mana sau cu  ambele maini.

Obstructie medie, partiala, incompleta pacientul poate fi:
  • constient, tuseste eficient si prezinta respiratie suieratoare intre accesele de tuse;
  • victima va fi incurajata sa tuseasca;
  • victima va fi monitorizata in permanenta pentru ca obstructia partiala, medie poate devenii obstructie totala, severa  in orice moment. 
Obstructie severa, totala, completa
  • se aplica cinci lovituri interscapulare;
  • se va verifica obtinerea dezobstructiei dupa fiecare lovitura;
  • daca nu s-a obtinut dezobstructia prin lovituri interscapulare vor fi efectuate 5 compresiuni abdominale.
Obstructia severa a cailor aeriene superioare - se aplica 5 lovituri interscapulare. 
        Se va verifica obtinerea   dezobstructiei dupa fiecare  lovitura. Daca  aceasta nu da rezultate va trebui aplicata manevra Heimlich; se aplica atunci cand obstructia  devine completa. 
Salvatorul se apropie de victima din spate, il cuprinde pe sub brate, indeparteaza picioarele, aseaza o mana la mijlocul distantei dintre ombilic si apendicele xifoid, cu cealalta mana ii prinde mana inclestata si face miscari bruste inauntru si in sus.                   
               
        Aceste miscari vor comprima diafragmul care la randul lui va comprima plamanii si presiunea creata in bronhii va arunca corpul strain in cavitatea bucala. Se fac aceste miscari pana se elibereaza caile aeriene. Curatarea digitala a cavitatii bucale se va efectua numai pentru indepartarea corpilor straini solizi, vizibili.
       Daca victima devine inconstienta, se intinde pe pamant si se aseaza podul palmei la mijlocul distantei dintre ombilic si apendicele xifoid, iar cealalta mana peste aceasta  si se fac compresiuni cu miscari bruste in adancime si in sus.
              Aceste miscari se repeta de 4-5 ori dupa care se intoarce capul victimei intr-o parte, se verifica cavitatea bucala a acesteia pentru a indeparta bolul alimentar sau corpul strain. Daca acesta nu este vizibil, se aplica din nou. In caz de insucces se repeta manevra Heimlich pana cand caile aeriene vor fi libere.